În contextul extinderii rapide a centrelor de wellness și a facilităților de recuperare sportivă, saunele cu infraroșu au devenit o opțiune extrem de căutată de cei care doresc o refacere mai facilă după antrenamente intense. Această tehnologie este prezentată frecvent ca un mijloc eficient de atenuare a durerilor musculare și a oboselii. Cu toate acestea, dovezile științifice care susțin aceste afirmații sunt reduse și contradictorii. Deși utilizatorii raportează o stare generală de bine și o reducere a senzației de febră musculară, analizele clinice nu confirmă un efect direct asupra accelerării reparației țesuturilor musculare.
- Saunele cu infraroșu încălzesc corpul direct la temperaturi de 40°C–60°C, fiind mai blânde decât saunele finlandeze (70°C–100°C).
- O revizuire sistematică din 2025, pe 14 studii și 194 de participanți, a încadrat calitatea dovezilor privind încălzirea corporală la un nivel scăzut spre moderat.
- Un studiu din 2023 pe 16 jucători de baschet a indicat o ameliorare a febrei musculare percepute, dar nicio modificare a markerilor sanguini de leziune musculară.
Diferența dintre sauna tradițională și tehnologia cu infraroșu
Spre deosebire de saunele tradiționale finlandeze, care încălzesc aerul ambiant la temperaturi cuprinse între 70°C și 100°C, saunele cu infraroșu folosesc panouri radiative. Această abordare permite încălzirea mai directă a corpului la o temperatură a aerului considerabil mai scăzută, între 40°C și 60°C.
Sauna cu infraroșu nu trebuie confundată cu fotobiomodularea sau terapia cu lumină roșie, proces care folosește doze controlate de lumină fără a încălzi semnificativ țesuturile.
Cum reacționează organismul la expunerea la căldură
Expunerea la căldură dilată vasele de sânge din piele și activează proteina de șoc termic, precum și alte căi celulare implicate în protecția la stres. Aceste efecte oferă un argument teoretic plauzibil pentru studierea căldurii ca strategie de recuperare. Totuși, majoritatea cercetărilor nu au măsurat temperatura intramusculară, fiind greu de stabilit dacă musculatura este încălzită suficient pentru a produce modificările dorite.
De asemenea, susținătorii metodei afirmă că încălzirea accelerează eliminarea lactatului. Totuși, lactatul se elimină din organism relativ repede după efort, mult înainte de apariția febrei musculare întârziate, iar cercetările arată că acumularea lui nu provoacă durerea musculară de a doua zi. Prin urmare, o eliminare mai rapidă a lactatului nu este o dovadă a reparării rapide a țesuturilor.
Ce arată analizele și studiile clinice
O revizuire sistematică din anul 2025 a evaluat încălzirea întregului corp după exerciții fizice, incluzând saunele tradiționale, saunele cu infraroșu și imersia în apă caldă. Dintre cele 14 studii identificate (însumând 194 de participanți), doar două s-au concentrat specific pe saunele cu infraroșu. Din nouă studii axate pe recuperarea pe termen scurt, patru au raportat beneficii, patru nu au observat niciun efect, iar unul a consemnat o scădere a performanței ulterioare.
Într-un studiu din 2015, desfășurat pe 10 bărbați activi fizic, utilizarea saunei cu infraroșu îndepărtat timp de 30 de minute nu a îmbunătățit refacerea după antrenamentele de forță. După exercițiile de rezistență, performanța la sărituri a fost ușor mai bună, însă cercetătorii menționează că menținerea mușchilor calzi poate îmbunătăți temporar puterea explozivă, semănând mai degrabă cu un efect de încălzire decât cu o reparație tisulară.
Un alt studiu din 2023, efectuat pe 16 jucători de baschet, a arătat că după 14 ore de la antrenament participanții au raportat mai puțină febră musculară, însă viteza de sprint, forța maximă a picioarelor și markerii sanguini de leziune musculară au rămas neschimbați.
Utilizarea căldurii pentru aclimatizare
Expunerea repetată la căldură are însă o utilitate dovedită în pregătirea sportivilor pentru competiții în condiții de temperatură ridicată. Într-un experiment pe 17 bărbați care au făcut baie în apă caldă la 40°C timp de 40 de minute, pe parcursul a șase zile consecutive, s-a observat o performanță îmbunătățită la alergarea pe distanța de 5 km în condiții de căldură. Totuși, deoarece s-a folosit apă caldă și nu o saună cu infraroșu, concluziile nu pot fi extrapolate direct.
În concluzie, saunele cu infraroșu pot îmbunătăți starea percepută de confort și pot relaxa musculatura, dar dovezile științifice actuale nu confirmă că acestea grăbesc efectiv vindecarea fizică a mușchilor.
Obișnuiți să folosiți sauna după ședințele de antrenament? Cum percepeți efectele ei asupra refacerii fizice? Vă invităm să vă exprimați părerea în secțiunea de comentarii.
