Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și meteorologii internaționali avertizează că fenomenul El Niño se intensifică într-un ritm neobișnuit de rapid în Oceanul Pacific tropical. Potrivit estimărilor de specialitate, anomaliile termice din regiunea de monitorizare ar putea depăși pragul de 3°C în lunile următoare, dominând tiparele climatice globale în intervalul august–octombrie 2026. Deși fenomenul atinge intensitatea maximă în perioada iernii, efectul său cel mai puternic asupra temperaturilor medii globale se va resimți ulterior, făcând ca anul 2027 să devină potențial cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteorologice.
- Temperaturile de la suprafața Pacificului ecuatorial au înregistrat deja anomalii de peste +2°C la sfârșitul lunii iulie.
- Organizația Meteorologică Mondială estimează că El Niño va atinge o intensitate puternică în perioada august–octombrie 2026.
- Interacțiunea cu un Dipol al Oceanului Indian pozitiv poate amplifica riscurile de secetă, inundații și incendii de vegetație.
- Maximul de impact asupra temperaturilor globale este așteptat în 2027, care ar putea stabili un nou record de căldură.
Acumularea de căldură în Pacific a marcat începutul fenomenului
Măsurătorile efectuate la sfârșitul lunii iulie în regiunea cheie Niño 3.4 au indicat o anomalie zilnică a temperaturii de suprafață a oceanului de aproximativ +2°C, o valoare considerată excepțional de ridicată pentru această perioadă a anului. Această evoluție confirmă o accelerare a încălzirii apelor din Pacificul tropical, unde vânturile vestice și acumularea de căldură sub suprafață modifică rapid condițiile atmosferice.
El Niño este faza caldă a Oscilației Sudice (ENSO), un fenomen climatic natural care reapare la intervale de doi până la șapte ani și durează, de regulă, între 9 și 12 luni. Încălzirea apelor de suprafață din zona ecuatorială a Pacificului perturbă convecția atmosferică globală, schimbând distribuția precipitațiilor și a temperaturilor la nivel planetar.
Perioada de intensificare din toamna anului 2026 aduce fenomene extreme
Prognozele pentru perioada august–octombrie 2026 arată că El Niño va continua să se consolideze până la nivelul unui eveniment de mare intensitate. Modelele meteorologice prevăd că anomaliile medii sezoniere ale temperaturii apei vor depăși 2,9°C sau chiar 3°C în zonele de monitorizare.
Această încălzire accentuată se desfășoară pe fundalul unor oceane deja extrem de calde și se combină cu un Dipol al Oceanului Indian pozitiv, configurație ce poate amplifica seceta și inundațiile.
Această combinație de factori oceanici sporește probabilitatea apariției unor condiții meteorologice extreme în diverse regiuni. În timp ce Cornul Africii, Asia Centrală, sudul Europei, sud-estul Americii de Sud și vestul Americii de Nord ar putea înregistra precipitații peste medie, alte zone se vor confrunta cu secetă accentuată. În privința Europei, specialiștii subliniază că nu există o legătură directă de cauză-efect, efectele fiind indirecte și depinzând de numeroși alți factori atmosferici.
Secretarul General al OMM, Celeste Saulo, a evidențiat că prognozele oferă autorităților o fereastră de oportunitate pentru a anticipa riscurile și pentru a proteja populația și sectoarele economice vulnerabile, precum agricultura și sănătatea publică.
Vârful de intensitate și proiecțiile climatice pentru anul 2027
Conform datelor istorice, episoadele El Niño își ating de obicei maximul de intensitate între lunile noiembrie și februarie. Unele modele de prognoză, cum este CanSIPS, indică posibilitatea menținerii unor valori extreme ale anomaliilor termice timp de șase luni consecutive, între septembrie și februarie, cu un vârf ce ar putea aborda pragul de +4°C în luna decembrie.
Deoarece impactul cel mai pronunțat al fenomenului asupra temperaturii medii globale se produce cu o întârziere de câteva luni față de maximul oceanic, anul 2027 este proiectat să devină cel mai cald an înregistrat vreodată.
Organizația Meteorologică Mondială urmează să publice o nouă evaluare completă a fenomenelor El Niño și La Niña la începutul lunii septembrie. Între timp, agențiile internaționale, inclusiv Programul Alimentar Mondial, avertizează că șocurile climatice extreme pot afecta sever producția agricolă și securitatea alimentară în regiunile afectate.
Cum credeți că ar trebui să se pregătească autoritățile și comunitățile pentru a face față valurilor de căldură și fenomenelor meteo extreme preconizate?
