Trezoreria Statelor Unite și Ministerul Finanțelor din Japonia au lansat o intervenție valutară coordonată de amploare, confirmând public că sunt pregătite să deruleze noi achiziții comune dacă volatilitatea yenului va persista. Decizia a oprit temporar prăbușirea monedei nipone la cele mai scăzute niveluri din ultimii 40 de ani, împingând cursul de schimb de la aproape 164 de yeni pentru un dolar până în jurul pragului de 155–157 de yeni. Reprezentanții ambelor guverne au subliniat că această acțiune comună este menită să stabilizeze piețele financiare internaționale și să reducă presiunile inflaționiste generate de deprecierea accentuată a monedei japoneze.
- Statele Unite și Japonia au intervenit direct pe piața valutară cumpărând yeni pentru prima dată din anul 1998.
- Cursul yenului a revenit spre 155 de unități pentru un dolar, după ce atinsese nivelul de 163,24–164 de yeni, un minim al ultimilor 40 de ani.
- Estimările financiare plasează valoarea achizițiilor realizate de partea japoneză între 37,5 și aproape 59 de miliarde de dolari.
- Secretarul Trezoreriei SUA și ministrul japonez al Finanțelor au anunțat că nu vor ezita să repete operațiunea.
O acțiune coordonată rară pe piețele financiare globale
Mecanismul de intervenție valutară implică achiziția directă de monedă națională de către autoritățile financiare, utilizând rezervele valutare pentru a absorbi oferta din piață și a genera o apreciere rapidă a cursului.
Pentru prima dată din 1998, Trezoreria SUA a colaborat direct cu autoritățile de la Tokyo pentru achiziția de yeni în vederea susținerii cursului de schimb.
Președintele american Donald Trump a confirmat operațiunea la bordul aeronavei Air Force One, descriind-o drept un „semnal de prietenie” care va aduce și un „avantaj financiar” Statelor Unite. Liderul de la Casa Albă a adăugat că Japonia avea nevoie de ajutor din cauza yenului slab, menționând că Washingtonul este întotdeauna alături de aliații săi. De asemenea, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și ministrul japonez al Finanțelor, Satsuki Katayama, au confirmat acțiunea coordonată menită să contracareze mișcările haotice din ultimele luni.
Cum s-a ajuns la deprecierea masivă a monedei nipone
Scăderea abruptă a yenului din ultima perioadă a fost cauzată în special de decalajul mare dintre ratele dobânzilor din Statele Unite și cele din Japonia. În timp ce Rezerva Federală a menținut dobânzile la un nivel ridicat, Banca Japoniei a păstrat rata dobânzii la un nivel scăzut. Chiar dacă instituția niponă a majorat dobânda de referință la 1% — cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani —, diferența a rămas semnificativă, determinând investitorii să vândă yeni pentru a cumpăra active denominate în dolari mai profitabile.
În plus, scumpirea hidrocarburilor pe piețele internaționale a accentuat problemele Japoniei, o țară puternic dependentă de importurile de resurse energetice. Deși un yen slab favorizează marile corporații exportatoare precum Toyota sau Sony, acesta crește direct costul vieții pentru populație. Presiunea inflaționistă a afectat negativ cota de popularitate a prim-ministrului japonez Sanae Takaichi, determinând autoritățile de la Tokyo să caute sprijin extern.
Dimensiunea achizițiilor și impactul economic
Aprecierea yenului a fost imediată în urma intervenției. Cursul a crescut vineri cu 0,6%, atingând 155,23 yeni pentru un dolar, cel mai ridicat nivel de la începutul lunii mai, stabilizându-se ulterior la valori cuprinse între 156,75 și 157,70 yeni.
Evoluția volumelor tranzacționate indică o mobilizare financiară uriașă. Cotidianul economic Nikkei a estimat că intervenția autorităților japoneze s-a situat între 6.000 și 7.000 de miliarde de yeni (aproximativ 37,5 – 44 de miliarde de dolari), în timp ce analiștii citați de Financial Times au evaluat suma la 52,8 miliarde de dolari (8,45 trilioane de yeni). Datele Băncii Japoniei sugerează chiar posibile vânzări de până la 58,97 miliarde de dolari în cadrul pieței din New York.
Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a transmis ferm că Washingtonul nu va ezita să participi la noi intervenții comune dacă situația din piețe o va cere.
Din punct de vedere strategic, implicarea Statelor Unite urmărește prevenirea unor efecte de propagare la nivel global. O prăbușire necontrolată a yenului ar fi putut destabiliza piețele internaționale de obligațiuni și ar fi pus o presiune suplimentară pe randamentele titlurilor de stat americane. În plus, un dolar mai slab în raport cu yenul sporește competitivitatea produselor fabricate în SUA pe piețele asiatice. Semnul cooperării regionale s-a extins și în Coreea de Sud, ale cărei autorități au intervenit la rândul lor pe piață pentru a cumpăra monedă națională (won).
Considerați că intervențiile directe ale băncilor centrale pe piețele valutare pot stabiliza cursul de schimb pe termen lung? Vă invităm să vă exprimați opinia în secțiunea de comentarii.
