Vorbirea fluentă a mai multor limbi străine poate încetini semnificativ procesul natural de îmbătrânire a creierului, oferind o tinerețe cognitivă de până la 13 ani în cazul persoanelor care vorbesc patru limbi. Descoperirea a fost prezentată în cadrul Forumului Federației Europene de Neuroștiințe (FENS) de către o echipă internațională de cercetători condusă de Dr. Lucia Amoruso. Studiul indică faptul că beneficiile nu se limitează doar la numărul de limbi vorbite, ci depind și de vârsta la care a fost învățată o limbă secundară, precum și de gradul de stăpânire a acesteia.
- Persoanele care vorbesc patru limbi prezintă un creier cu aproximativ 13 ani mai tânăr comparativ cu cele monolingve.
- Vorbitorii a două sau trei limbi au înregistrat o vârstă cerebrală mai mică cu 6, respectiv 7 ani.
- Cercetătorii au utilizat inteligența artificială și magnetoencefalografia pentru a construi un „ceas al îmbătrânirii cerebrale”.
O conexiune neuronală menținută prin stimulare continuă
Pe măsură ce organismul înaintează în vârstă, miliardele de celule nervoase din creier își pierd treptat din eficiența comunicării, fapt ce duce la încetinirea proceselor de gândire și la scăderea memoriei. Procesul de învățare și comutare permanentă între sisteme lingvistice diferite acționează însă ca un antrenament intensiv pentru rețelele neuronale.
Efectul de protecție cerebrală funcționează ca un gradient: cu cât o limbă străină este învățată mai devreme și stăpânită mai bine, cu atât încetinirea procesului de îmbătrânire este mai pronunțată.
Cercetarea coordonată de Dr. Lucia Amoruso de la Centrul Basc pentru Cogniție, Creier și Limbaj din Spania, în colaborare cu experți de la Institutul Latino-American pentru Sănătatea Creierului din Chile, Universitatea San Andres din Argentina și Trinity College Dublin din Irlanda, s-a concentrat pe locuitori din regiunea bască. Participanții vorbeau între una și patru limbi, combinând spaniola, basca, franceza și engleza.
Inteligența artificială a măsurat vârsta reală a creierului
Pentru a evalua impactul multilingvismului, oamenii de știință au analizat mai întâi activitatea cerebrală a 728 de persoane cu ajutorul magnetoencefalografiei, o tehnică avansată ce măsoară câmpurile magnetice slabe generate de neuronii activi. Datele au fost procesate prin algoritmi de inteligență artificială pentru a stabili un model de referință al conexiunilor cerebrale specifice fiecărei etape a vieții.
Ulterior, acest „ceas al îmbătrânirii” a fost aplicat pe un grup independent de 144 de participanți. Rezultatele au arătat o diferență clară: vorbitorii de două limbi aveau creiere cu aproximativ șase ani mai tinere decât monolingvii, iar în cazul celor care stăpâneau trei limbi diferența era de șapte ani. În cazul celor cu patru limbi vorbite, decalajul a atins 13 ani.
Analiza statistică a luat în calcul factori precum vârsta, sexul și nivelul de educație, confirmând că exercițiul lingvistic are un impact direct asupra rețelelor neuronale.
O investiție în sănătatea cognitivă pe parcursul întregii vieți
Această descoperire sugerează că efortul de a învăța o limbă nouă la orice vârstă poate stimula reziliența creierului în fața degradării naturale. Profesorul Christina Dalla de la Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena a subliniat că, pe lângă stilul de viață sănătos și activitatea fizică, învățarea continuă este esențială pentru menținerea agilității mentale.
Studierea limbilor străine în școli și la vârste adulte reprezintă o strategie accesibilă pentru menținerea sănătății creierului pe termen lung.
Cercetătorii intenționează acum să extindă studiile pentru a observa dacă multilingvismul poate oferă protecție și în cazul bolilor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer, sau dacă gestionarea unor limbi foarte similare amplifică acest efect benefic.
Dumneavoastră câte limbi străine vorbiți și ce metode folosiți pentru a vă menține creierul activ? Așteptăm comentariile și experiențele dumneavoastră mai jos!
