Comisia Europeană a anunțat marți că monitorizează îndeaproape decretul prin care guvernul italian condus de Giorgia Meloni a introdus un plafon de 30% pentru elevii străini din sălile de clasă. Plafonul vizează în special elevii cu dificultăți serioase în învățarea limbii italiene. Poziția a fost exprimată de vicepreședinta executivă a Comisiei pentru drepturi sociale, Roxana Mînzatu. Aceasta a răspuns unei întrebări adresate în Parlamentul European de delegația Partidului Democrat (PD), aflat în opoziție. Mînzatu a amintit că tratatele UE interzic orice formă de discriminare bazată pe naționalitate, fie ea directă sau indirectă. Ministrul italian al Educației a răspuns că guvernul merge mai departe.
- Comisia Europeană urmărește evoluțiile legislative ale decretului italian privind școala, care stabilește un plafon de 30% pentru anumite categorii de elevi străini.
- Roxana Mînzatu a precizat că discriminarea pe criterii de naționalitate este permisă doar prin derogări prevăzute în tratate, care trebuie interpretate restrictiv.
- Ministrul Giuseppe Valditara a replicat că „problema nu există” și că guvernul continuă „fără ezitări”.
- PD îi cere premierului Meloni să retragă decretul.
Bruxelles-ul amintește Romei regulile privind discriminarea
În răspunsul său, vicepreședinta Comisiei a arătat că instituția „monitorizează îndeaproape evoluțiile legislative”. Ea a adăugat că discriminarea bazată pe naționalitate este admisă de dreptul UE doar atunci când se aplică o derogare prevăzută de tratat, de exemplu din motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică. „În orice caz, aceste derogări trebuie interpretate restrictiv”, a precizat Mînzatu.
Potrivit publicației italiene Open, poziția Comisiei nu reprezintă încă o respingere formală a decretului, ci o atenționare privind respectarea normelor comunitare.
Decretul impune praguri diferite pe niveluri de învățământ
Măsura face parte din decretul privind școala adoptat de guvernul italian în septembrie și a fost promovată de ministrul Educației și Meritului, Giuseppe Valditara. Ea introduce o limită de 30% pentru prezența în clase a unor categorii de elevi cu cetățenie străină.
În clasa întâi a ciclului primar, pragul îi privește pe elevii care nu s-au născut în Italia sau care nu au frecventat cel puțin doi ani de grădiniță. În gimnaziu și liceu, limita se aplică elevilor străini care nu au parcurs cu succes cel puțin trei ani în sistemul școlar italian.
Noile reguli privind formarea claselor de început vor intra în vigoare din anul școlar 2027/2028. Pentru anul 2026/2027, plafonul se aplică doar noilor înscrieri în clasele existente. Dacă pragul de 30% nu poate fi respectat, oficiile școlare teritoriale vor repartiza elevii între unitățile de învățământ apropiate. Acestea vor ține cont de distanța față de casă și de nevoile familiilor.
Guvernul Meloni susține că măsura favorizează integrarea
Ministrul Valditara a respins avertismentul Bruxelles-ului. „Problema nu există. Guvernul merge înainte fără ezitări”, a declarat el. Ministrul a susținut că educația nu este un domeniu de competență exclusivă a UE și că norma „este în favoarea integrării”. Potrivit acestuia, decretul se referă la străinii care nu cunosc limba și, prin urmare, „nu realizează nicio discriminare”. „În majoritatea țărilor europene, elevii străini nou-sosiți sunt chiar plasați în clase separate”, a adăugat Valditara.
Premierul Giorgia Meloni a descris plafonul drept una dintre „măsurile de bun-simț” din decret. În opinia sa, acestea „nu divizează, ci favorizează integrarea reală, prevenind formarea de «clase ghetou» și asigurând șanse egale pentru toți elevii”.
Opoziția cere retragerea decretului, iar elevii protestează
Pentru Nicola Zingaretti, șeful delegației PD în Parlamentul European, răspunsul Comisiei confirmă problemele măsurii. „Decretul guvernului Meloni privind plafonul pentru elevii străini în clasă nu este doar în afara oricărui bun-simț și a realității școlilor noastre: este și în afara tratatelor europene”, a declarat eurodeputatul.
„A pune un copil într-o clasă în loc de alta nu are nicio legătură cu toate acestea”, a afirmat Zingaretti, referindu-se la derogările invocate de Comisie.
Zingaretti a susținut că școala italiană are nevoie de investiții, nu de cote. El a enumerat profesori de italiană ca a doua limbă, mediatori culturali, clase mai puțin aglomerate, mai mult program prelungit și combaterea abandonului școlar. Totodată, i-a acuzat pe cei de la guvernare că, prin noua lege a bugetului, taie mii de posturi de profesori și „caută un dușman”.
Critici au venit și din partea Rețelei Elevilor de Liceu din Lazio. „Respingerea de către Bruxelles demască propaganda dreptei aflate la guvernare”, a declarat Simone Montori, coordonatorul regional al organizației.
PD promite să urmărească fiecare pas, alături de Comisie
„Îi cerem președintei Meloni să retragă decretul înainte ca Europa să i-o impună. Vom continua să urmărim îndeaproape fiecare etapă, împreună cu Comisia”, a încheiat Zingaretti. Guvernul italian își menține însă poziția, iar regulile privind formarea claselor de început sunt programate să se aplice din anul școlar 2027/2028.































