Președinta Curții Constituționale a României, Elena-Simina Tănăsescu, a declarat vineri, 6 noiembrie, că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 „a atras atenția lumii întregi” asupra riscurilor pe care tehnologiile digitale și inteligența artificială le reprezintă pentru procedurile și mecanismele democratice. Șefa CCR a vorbit la Palatul Parlamentului, la reuniunea de lucru „Societatea informațională și democrația constituțională”. Evenimentul a fost organizat în cadrul programului trienal al președinției Asociației Curților Constituționale Francofone. Tănăsescu a subliniat că hotărârea instanței române nu a fost singulară în Europa și a invocat decizii similare luate de curțile constituționale din Austria și Bulgaria.
- Simina Tănăsescu a afirmat că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a atras atenția lumii asupra riscurilor tehnologiilor digitale și ale inteligenței artificiale.
- Președinta CCR a dat ca precedente decizia Curții Constituționale a Austriei din 2016 și pe cea a Curții Constituționale a Bulgariei din martie 2025.
- Declarațiile au fost făcute la Palatul Parlamentului, la o reuniune a Asociației Curților Constituționale Francofone.
- Potrivit Agerpres, la reuniune au participat președintele Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu.
Șefa CCR plasează decizia din 2024 într-un șir de precedente europene
În discursul său, Tănăsescu a enumerat trei situații în care instanțe constituționale europene au intervenit asupra rezultatelor sau a desfășurării unor procese electorale. Primul exemplu a fost Austria: „Curtea Constituțională a Austriei a decis reluarea celui de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2016.”
A urmat cazul României: „În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a invalidat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, cu consecința reluării sale în integralitate.” Ultimul exemplu a fost Bulgaria. Acolo, în martie 2025, Curtea Constituțională a invalidat parțial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024.
„Chiar dacă nu este singulară, hotărârea Curții Constituționale a României a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale, componente ale societății informaționale, în special cu privire la procedurile și mecanismele democratice”, a declarat Simina Tănăsescu.
Austria a reluat turul doi din cauza unor nereguli tehnice
Precedentul austriac invocat de președinta CCR a avut însă o altă natură, potrivit HotNews. În 2016, Curtea Constituțională de la Viena a anulat al doilea tur al alegerilor prezidențiale din cauza unor nereguli mai degrabă tehnice, legate de numărarea voturilor. Ecologistul Alexander Van der Bellen câștigase atunci la limită în fața candidatului extremei drepte, Norbert Hofer.
Judecătorii austrieci nu au constatat fraude sau manipulări ale scrutinului, ci o serie de neglijențe. Câteva zeci de mii de buletine de vot prin corespondență fuseseră numărate fie în afara orelor legale, fie de persoane neautorizate. Turul secund reluat a fost câștigat tot de Van der Bellen, cu o diferență mai mare.
„Democrația constituțională nu este un oximoron”
Dincolo de exemplele electorale, Tănăsescu a vorbit despre rolul instanțelor constituționale în apărarea valorilor fundamentale. „O Constituție este construită pe valorile care unesc societatea, și pe care le statornicește. Jurisdicțiile constituționale sunt chemate să le aplice drept frontiere ale spațiului democrației constituționale. Acest lucru trebuie să se întâmple și în timpuri liniștite, și în vremuri tulburi”, a spus ea.
Președinta CCR a insistat asupra limitării puterii politice. „Esența democrației constituționale este încadrarea și limitarea puterii politice prin Constituție. Ea asigură respectarea statului de drept. Ea presupune respingerea instituționalizată a oricărei forme de concentrare a puterii în mâinile unei persoane, ale unui grup sau ale unei majorități”, a declarat Tănăsescu.
„Prin urmare, democrația constituțională nu este un oximoron, iar democrația nu este externă Constituției. Justiția constituțională stă dovadă pentru acest fapt”, a adăugat șefa CCR.
Societatea informațională aduce oportunități, dar și riscuri
Tănăsescu a vorbit și despre efectele dezvoltării tehnologice asupra democrației. În opinia sa, societatea informațională se caracterizează printr-un rol tot mai important al informației și al tehnologiei în toate domeniile vieții umane.
„Aceasta ar trebui să conducă la un salt calitativ al democrației, prin intermediul accesului la informație și al unei transparențe sporite, către o societate a cunoașterii. Cu toate acestea, trebuie să admitem că în societatea informațională putem întâlni, uneori, și o mercantilizare a atenției umane”, a avertizat președinta Curții Constituționale.































