Cercetătorii de la Vanderbilt-Ingram Cancer Center (VUMC), din Statele Unite, au construit un atlas molecular al cancerului de sân care identifică subtipuri tumorale nerecunoscute de clasificările actuale. Studiul a fost publicat pe 3 noiembrie în revista Cell Reports Medicine. Atlasul reunește date de la peste 7.600 de tumori provenite din 22 de studii independente și este, potrivit Medical Xpress, una dintre cele mai mari hărți transcriptomice ale cancerului de sân realizate până acum. Autorii spun că rezultatele pot sta la baza alegerii unor tratamente personalizate, ghidate de profilul molecular al tumorii, nu doar de examenul patologic standard.
- Atlasul integrează date transcriptomice de la peste 7.600 de tumori de sân, provenite din 22 de studii independente.
- Cercetarea a fost realizată la Vanderbilt-Ingram Cancer Center și publicată pe 3 noiembrie în Cell Reports Medicine.
- Studiul descrie, printre altele, o formă neuroendocrină ascunsă a bolii, asociată cu rezultate mai slabe după terapia standard.
- Următorul pas anunțat de autori este testarea prospectivă a tratamentelor alese pe baza noilor subtipuri.
Clasificarea clasică nu explică de ce pacientele răspund diferit la tratament
Cancerul de sân este clasificat și tratat în mod tradițional după prezența sau absența receptorilor hormonali (pentru estrogen și progesteron) și a receptorului HER2. Profilarea transcriptomică a definit ulterior și câteva subtipuri moleculare. Răspunsul clinic la același subtip variază însă de la o pacientă la alta, iar alte subtipuri observate de medicii patologi au rămas nedefinite.
Transcriptomul reprezintă setul complet de molecule de ARN produse de o tumoră și oferă detalii despre expresia genelor și alte caracteristici moleculare. Noul studiu continuă cercetările anterioare ale lui Brian Lehmann și Jennifer Pietenpol, care au contribuit la definirea subtipurilor moleculare ale cancerului de sân triplu negativ. Lucrările lor au arătat că aceste subtipuri au sensibilități diferite la medicamente, iar concluziile au orientat studii clinice pentru terapii țintite. De data aceasta, echipa a extins abordarea la toate tipurile de cancer de sân.
O metodă din genomica unicelulară a făcut posibilă harta
Potrivit lui Lehmann, una dintre problemele vechi ale genomicii cancerului este dificultatea de a compara seturi de date obținute în studii diferite, pe platforme de secvențiere și cu metode de analiză diferite. Pentru a depăși acest obstacol, cercetătorii au adaptat metode computaționale dezvoltate inițial pentru genomica unicelulară. Astfel au putut integra mii de transcriptomuri într-un singur cadru de analiză.
Atlasul grupează tumorile în clustere interconectate, cu trăsături moleculare, răspunsuri la tratament și evoluții clinice comune. Reprezentat vizual, seamănă cu un arhipelag în care populațiile de tumori înrudite biologic ocupă „insule” distincte.
„Prin analiza a mii de tumori împreună, am descoperit forme ale cancerului de sân ascunse până acum, care diferă prin prognostic, biologie și sensibilitate la tratament”, a declarat Brian Lehmann, profesor asociat de medicină la Vanderbilt Health și autor corespondent al studiului.
Ce subtipuri noi descriu cercetătorii
Principalele constatări ale studiului:
- Categoriile tradiționale ascund o diversitate biologică mare și nu surprind complet diferențele relevante clinic dintre tumori.
- Cancerele cu nivel scăzut al receptorilor de estrogen se comportă mai degrabă ca formele estrogen-negative, deși sunt tratate de obicei ca forme estrogen-pozitive. Prin urmare, ar putea necesita o altă abordare terapeutică.
- Unele tumori HER2-pozitive depind cel mai mult de semnalizarea HER2 și ar putea beneficia de anumite tipuri de inhibitori de kinază HER2.
- A fost identificată o formă neuroendocrină ascunsă, asociată cu rezultate mai slabe după terapia standard chimio-endocrină. Proteina FGFR1 este indicată ca posibilă țintă terapeutică.
- Un subtip agresiv de cancer triplu negativ, de tip progenitor bazal-luminal, ar putea fi vulnerabil la terapii țintite pe calea RTK/MAPK și la terapii antiangiogenice.
„Unele dintre cele mai importante descoperiri au venit de la tumori care se ascundeau la vedere”, a spus Lehmann, referindu-se la grupuri de paciente cu evoluție nefavorabilă pe care sistemele actuale de clasificare nu le recunosc în mod obișnuit.
Libertatea descrie descoperirile drept „revoluționare” și un posibil moment de cotitură în diagnosticul și tratamentul bolii. Autorii vorbesc însă deocamdată doar despre asocieri și vulnerabilități potențiale, care trebuie confirmate.
Urmează testarea pe paciente
Pe lângă atlas, echipa a creat un instrument care poate încadra tumorile în subtipuri folosind date standard de secvențiere ARN în masă. Instrumentul este gândit pentru cercetări și studii clinice viitoare. Cercetătorii speră ca, în timp, tumora unei paciente să poată fi plasată pe hartă pentru a identifica terapiile potrivite și pentru o selecție mai bună în studiile clinice.
„Următorul pas esențial este testarea prospectivă, pentru a stabili dacă deciziile de tratament ghidate de aceste subtipuri transcripționale îmbunătățesc rezultatele pacientelor”, a declarat Lehmann.
Autorii spun că metoda computațională poate fi folosită și dincolo de cancerul de sân, pentru integrarea datelor transcriptomice, proteomice și a altor seturi mari de date moleculare dintr-o gamă largă de boli. Primul autor al studiului este Xin Sun, cercetător postdoctoral în cadrul Departamentului de Medicină de la Vanderbilt Health.































